Prințul culorilor de apă
Decurând , am primit în dar un album de
artă numit „Un secol de artăe frumoase în Moldova” scos la Ed.Art XXI, Iași,
anul 2009 Autorul acestui album este
crticul de artă Valentin Ciucă. L-am parcurs cu aleasă plăcere dar și
curiozitate să citesc din comentariile domniei sale , fiindcă de fiecare dată acestea
sunt făcute sub semnul bunei-credințe, pentru ceea ce se numește artă
adevărată. Am întâlnit foarte multe nume cunoscute, însă m-am oprit asupra
pictorului Mihail Gavrilov, de care-mi vorbea adesea fostul meu prof. de
pictură Vespasian Lungu , uneori și Emilia Dumitrescu, dar și Ion Gâță, fiindcă
îi fusese elev la Școala Populară de Artă, pe când acesta preda aici. Distinsul critic Valentin Ciucă spune
despre opera lui Mihail Gavrilov; „Distins cu Premiul Anastase Simu pentru
pictura la Salonul Oficial din anul 1936,urmat de alte premii, pictorul Mihail
Gavrilov, părea să urmeze o traiectorie de excepție. A lucrat mult și divers în
spiritul vremii și al vremurilor. A făcut proiecte scenografice de costume însă
toate acestea au pornit de la pictura în jurul căreia toate celelalte tehnici;
acuarela, gravura, sau desenul în tuș au gravitat rezultate notabile. Gavrilov a fost un talent plural și
convingător. Bun peisagist, prin toate peisajele făcute la Dunăre, în Vrancea sau la Curtea de Argeș, îl impune pe artist
ca un observator foarte atent al peisajului dar și în temele compozițonale . „ Mihail Gavrilov s-a născut pe dat de 9
decembrie 1889 în orașul Ismail (
Basarabia de azi ). Primele clase le
face la Ismail, apoi la Vâlcov, unde tatăl său era numit director de școală. La
vârsta de 21 de ani este incorporat în armată la Galați la Regimentul 3
Artilerie .În anul 1925 se căsătorește, însă cu pictura merge mai departe.
Astfel în anul 1932, îl cunoaște pe colecționarul Hrandt Avachian cu care leagă
o strânsă prietenie. În anul 1933 se împrietenește cu Sorin Manolescu și
Gheorghe Naum . În anul 1935 debutează la Salonul
Oficial din București, participând apoi la toate expozițile la care este
invitat, până în anul 1940, când Mihail Gavrilov părăsește Vâlcovul și se mută
la București. Aici este găzduit de prietenul său Avachian. În anul 1941 se stabilește la
Brăila,unde o perioadă va fi găzdiut de prietenul său Sorin Manolescu . Din
anul 1942 pănă în anul 1950, lucrează la diferite intreprinderi, ultima fiind
Teatrul de Stat Maria Filotti, ca scenograf. În anul 1951 devine membru al
U.A.R.P., Secția Grafică. Participă în continuare la expoziții. Din anul 1951,
funcționează ca profesor la Școala Populară de Artă, pănâ în anul 1968, an în
care artistul se stinge din viață în luna septembrie. Mihail
Gavrilov , primește o educație aleasă încă din copilărie de la tatăl său
fiu de preot, iar acesta terminânând Institutul Pedagogic din Fedosia, ajungând
pofesor de matematică la Ismail .Mihail Gavrilov
atrage atenția celor din jur , prin talentul său la desen și pentru felul cum
modela lutul. Mișa , începe să facă tot felul de lucrări primind mai mult curaj
de la tatăl său, care-i cumpăra tot felul de scule pentru pictură . Vâlcovul,
așezat pe Canalul Chilia din Delta Dunării, devine principalul reper pentru
Mișa în a studia peisajul, subiect predilect în pictura sa. Îl pasionează în
mod deosebit acuarela gen de pictură care impune un ascuțit simț al
observației, spontaneitate, rapiditate și o foarte bună cunoaștere în a combina
și a așeza pe hârtie culorile de apă.
Criticul de artă Ana Maria Harțuche,
descrie opera lui Mihail Gavrilov astefel; „ Peisajul lui Mihail Gavrilov, cel
din Vâlcov, este construit cu mare corectitudine și siguranță. Primul plan este
rezervat arhitecturii capricioase și rarefiate, în care sunt improvizate
structuri unice în care este văzut acel peisaj. Știe să aplice și stăpânește
destul de bine toate diferențele de griuri ale imaginii alb – negru, care dau
senzația picturalității, a stăpânirii de sine , a raporturilor dintre umbră și
lumină. Calitățile lucrărilor sale
demonstrează că Mihail Gavrilov a avut un lung și temeinic exercițiu
executat în anii din urmă și care pe bună dreptate putem spune cum a crezut el
însuși; târziu am ajuns la o maturitate artistică . Însuși Nicăpetre, marele sculptor
brăilean, precum scrie în una din cărțile sale spune; eram fericit când
Deadea Mișa = Mihail Gavrilov, mă ia pe
lângă el sprea a-l ajuta în munca . Am
plecat să studiez sculptara la îndemnul lui Mihail Gavrilov. În orașlul Braila,
Gavrilov, a avut multe expoziții de pictur[ de-alungul anilo. În fiecare
lucrare se poate vedea cu ușurință sensibilitatea culorilor, frumusețea
priveliștilor lacustre, poezia misterioasă a sălciilor sub care adâncea în
spațiu bărcile cu pescari. Afirmat ca pictor și grafician, Mihail
Gavrilov, rămâne în mintea celor ce l-au cunoscut, un artist dotat cu pictura
dar si cu dexterități diverse ( îi plăcea muzica , având ureche muzicală ). Pe Mihail Gavrilov, îl putem numi un
mare acuarelist al Brăilei, cum pentru orașul Tulcea , este Constantin Găvănea.
Și unul și celălalt, prin imaginile plăsmuite în acuarelă devin inconfundabili,
prin arta lor, în contextul acuarelei românești.
MIHAIL GAVRILOV
GURAM DOLENJASHVILI
Acum 2 ani, mi-a trecut prin mâini un album editat la Moscova, cu pictura şi desenul
lui Guram Dolenjashvili . Născut în Georgia, luna martie anul 1942 . A studiat la Aca
demiaia de Arte din Moscova – artele plastice şi tehnica aplicata a desenului clasic.
Lucrările sale se află în mari Galerii de Artă din Tibilisi, Georgia - Galeria Pushkin şi
Muzeul de Artă din Rusia. Dar nu numai aici şi în Italia, Anglia, şi Germania .
Datorită talentului său, în anul 2004, este făcut Membru de Onoare al Academiei de Artă
din Rusia.
Guram , face şi pictură în ulei. Predilecţie are însă, pentru desenul în creion executat cu
multă siguranţă pe hârtie. In creion , îi place cel mai mult să lucreze în tehnica monocromă.
Toate picturile sale , executate în creion pornesc de la haşura fină, ajungând la tenta cea
mai pronunţată.
Deci cu un simplu creion , el reuşeşte să picteze apa, norii, cerul, zăpada, copacii, oamenii
si tot ce-l înconjoară. Atât în pictura în ulei cât şi cea executată cu creionul, în momentul
când lucrează, îi place foarte mult să asculte la modul special Sonata lumii sau Nopţi cu
lună , de Beethoven. Este un artist singular în mânuirea creionului .În momentul când îi
priveşti lucrările, spui ca ele sunt adevărate fotografii ; aceasta şi datorită mareului talent pe
care îl are, însă şi studiului profund făcut în Scoala Rusă de Pictură .
Constanta Abalasei-Donosa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu